Atitudinea ta, reactiile, tipul de comportament, personalitatea, contureaza in viziunea celorlati un anumit tip de individ. Ei isi formeaza o parere in urma interactiunilor cu tine. Daca oamenii sunt intrebati, iti pot face o caracterizare, reala sau nu. Daca nu sunt intrebati, ei au o anumita parere care se reflecta in raport cu tine.
De cele mai multe ori, infatisam o versiune ireala a noastra. Se intampla foarte rar sa fim naturali. Autenticitatea ne face sa ne simtim vulnerabili, sensibili si predispusi la suferinta. Ne raportam indirect chiar si la situatii care ne privesc pe noi insine. Schimbarea, necunoscutul inseamna discomfort. Obisnuinta nu presupune un foarte mare efort din partea noastra. Ne simtim confortabil in locuri cunoscute cu oameni cunoscuti.
Ma aflu la o terasa, impreuna cu niste prieteni. Ei cred despre mine ca sunt o persoana naturala, dezinvolta, deloc timida, poate putin egoista. Atitudinea mea a fost de multe ori invidiata. Sunt puternica in ochii lor. Intangibila, egocentrica. Problema mea este ca eu trebuie sa merg la toaleta. Si imi este foarte greu sa fac asta. Imi este rusine sa ma ridic de la masa stiind ca toti ma vor privi. Imi este frica ca nu voi identifica spatiul destinat toaletei si va fi necesar sa intreb pe cineva. Ma simt incomod pentru ca exista probabilitatea ca eu sa nu inteleg instructiunile. Nu mai detin controlul in fata unui lucru necunoscut, iar asta ma face sa imi pierd increderea in mine.
Situatia relalata nu ma face sa uit de masca pe care o afisez. Am invatat sa controlez asta. Nimeni nu isi da seama. Ei continua sa se gandeasca ca sunt puternica. Exista si varianta ca ei sa se simta la fel de stanjeniti intr-o situatie similara. Inclusiv varianta de a invidia faptul ca eu nu cunosc aceste sentimente. Dar eu le stiu. Asta nu stiu ei. Ca eu le stiu, dar nu pot fi observate.